1
Iată cuvântul rostit de Domnul asupra Babilonului, asupra ţării haldeilor, prin prorocul Ieremia:
2
„Daţi de ştire printre neamuri, daţi de veste şi înălţaţi un steag! Vestiţi, n-ascundeţi nimic! Spuneţi: „Babilonul este luat! Bel este acoperit de ruşine, Merodac este zdrobit! Idolii lui sunt acoperiţi de ruşine, idolii lui sunt sfărâmaţi!”
3
Căci împotriva lui se suie un neam de la miazănoapte, care-i va preface ţara într-un pustiu, şi nu va mai fi locuită: atât oamenii cât şi dobitoacele fug şi se duc.
4
În zilele acelea, în vremurile acelea, zice Domnul, copiii lui Israel şi copiii lui Iuda se vor întoarce împreună; vor merge plângând şi vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor.
5
Vor întreba de drumul Sionului, îşi vor întoarce privirile spre el şi vor zice: „Veniţi să ne alipim de Domnul printr-un legământ veşnic care să nu fie uitat niciodată!”
6
Poporul Meu era o turmă de oi pierdute; păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere munţii; treceau de pe munţi pe dealuri, uitându-şi staulul.
7
Toţi cei ce-i găseau îi mâncau, şi vrăjmaşii lor ziceau: „Noi nu suntem vinovaţi fiindcă au păcătuit împotriva Domnului, Locaşul neprihănirii, împotriva Domnului, Nădejdea părinţilor lor.” –
8
Fugiţi din Babilon, ieşiţi din ţara haldeilor şi mergeţi ca nişte ţapi în fruntea turmei!
9
Căci iată că voi ridica şi voi aduce împotriva Babilonului o mulţime de neamuri mari din ţara de la miazănoapte; se vor înşirui în şiruri de bătaie împotriva lui şi vor pune stăpânire pe el; săgeţile lor sunt ca ale unui războinic iscusit, care nu se întoarce cu mâinile goale.
10
Astfel va fi dată pradă jafului Haldeea, şi toţi cei ce o vor jefui se vor sătura de jaf, zice Domnul.
11
Căci voi v-aţi bucurat şi v-aţi înveselit, când Mi-aţi jefuit moştenirea Mea! Da, săreaţi ca o juncană în iarbă, nechezaţi ca nişte armăsari focoşi!
12
Mama voastră este acoperită de ruşine, cea care v-a născut roşeşte de ruşine; iată, ea este coada neamurilor, este un pustiu, un pământ uscat şi fără apă!
13
Din pricina mâniei Domnului nu va mai fi locuită şi va fi o pustietate. Toţi cei ce vor trece pe lângă Babilon se vor mira şi vor fluiera pentru toate rănile lui.
14
Înşiruiţi-vă de bătaie împrejurul Babilonului, voi toţi arcaşii! Trageţi împotriva lui, nu faceţi economie de săgeţi! Căci a păcătuit împotriva Domnului.
15
Scoateţi din toate părţile un strigăt de război împotriva lui! El întinde mâinile; temeliile i se prăbuşesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunaţi-vă pe el! Faceţi-i cum a făcut şi el!
16
Nimiciţi cu desăvârşire din Babilon pe cel ce seamănă şi pe cel ce mânuieşte secera la vremea secerişului! Înaintea sabiei nimicitorului, fiecare să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre ţara lui.
17
Israel este o oaie rătăcită pe care au gonit-o leii; împăratul Asiriei a mâncat-o cel dintâi; şi acesta din urmă i-a zdrobit oasele, acest Nebucadneţar, împăratul Babilonului.”
18
De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi ţara lui, cum am pedepsit pe împăratul Asiriei.
19
Voi aduce înapoi pe Israel în păşunea lui; va paşte pe Carmel şi pe Basan şi îşi va potoli foamea pe muntele lui Efraim şi în Galaad.
20
În zilele acelea, în vremea aceea – zice Domnul – se va căuta nelegiuirea lui Israel, şi nu va mai fi, şi păcatul lui Iuda, şi nu se va mai găsi; căci voi ierta rămăşiţa pe care o voi lăsa.
21
Suie-te împotriva ţării de două ori răzvrătită, împotriva locuitorilor ei, şi pedepseşte-i! Urmăreşte, măcelăreşte, nimiceşte-i! – zice Domnul – şi împlineşte în totul poruncile Mele!
22
Strigăte de război răsună în ţară, şi prăpădul este mare.
23
Cum s-a rupt şi s-a sfărâmat ciocanul întregului pământ! Babilonul este nimicit în mijlocul neamurilor!
24
Ţi-am întins o cursă şi ai fost prins, Babilonule, fără să te aştepţi. Ai fost ajuns, apucat, pentru că ai luptat împotriva Domnului.
25
Domnul Şi-a deschis casa de arme şi a scos din ea armele mâniei Lui; căci aceasta este o lucrare a Domnului Dumnezeului oştirilor în ţara haldeilor. –
26
Pătrundeţi din toate părţile în Babilon, deschideţi-i grânarele, faceţi-le nişte mormane ca nişte grămezi de snopi şi nimiciţi-le. Nimic să nu mai rămână din el!
27
Ucideţi-i toţi taurii şi înjughiaţi-i! Vai de ei! Căci le-a venit ziua, vremea pedepsirii lor! –
28
Ascultaţi strigătele fugarilor, ale celor ce scapă din ţara Babilonului, ca să vestească în Sion răzbunarea Domnului Dumnezeului nostru, răzbunarea pentru Templul Său!
29
Chemaţi împotriva Babilonului pe arcaşi, voi toţi care încordaţi arcul! Tăbărâţi în jurul lui ca nimeni să nu scape, răsplătiţi-i după faptele lui, faceţi-i întocmai cum a făcut şi el! Căci s-a semeţit împotriva Domnului, împotriva Sfântului lui Israel! –
30
De aceea, tinerii lui vor cădea pe uliţe, şi toţi oamenii lui de război vor pieri în ziua aceea, zice Domnul.
31
Iată, am necaz pe tine, îngâmfatule! – zice Domnul Dumnezeul oştirilor; căci ţi-a sosit ziua, vremea pedepsirii tale!
32
Îngâmfatul acela se va poticni şi va cădea, şi nimeni nu-l va ridica, voi pune foc cetăţilor lui, şi-i va mistui toate împrejurimile.”
33
Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Copiii lui Israel şi copiii lui Iuda sunt apăsaţi împreună; toţi cei ce i-au dus robi îi opresc şi nu vor să le dea drumul.
34
Dar puternic este Răzbunătorul lor, El, al cărui nume este Domnul oştirilor. El le va apăra pricina, ca să dea odihnă ţării şi să facă pe locuitorii Babilonului să tremure.
35
Sabia împotriva haldeilor! – zice Domnul – împotriva locuitorilor Babilonului, împotriva căpeteniilor şi înţelepţilor lui!
36
Sabia împotriva prorocilor minciunii, ca să ajungă ca nişte oameni fără minte! Sabia împotriva vitejilor lui, ca să rămână încremeniţi!
37
Sabia împotriva cailor şi carelor lui, împotriva oamenilor de tot felul care sunt în mijlocul lui, ca să ajungă ca femeile! Sabia împotriva vistieriilor lui, ca să fie jefuite!
38
Seceta peste apele lui, ca să sece! Căci este o ţară de idoli, şi au înnebunit cu idolii lor.
39
De aceea, fiarele pustiului se vor aşeza acolo împreună cu şacalii, şi struţii vor locui acolo; nu va mai fi locuit niciodată, ci veşnic va rămâne nelocuit.
40
Ca şi Sodoma şi Gomora şi cetăţile vecine, pe care le-a nimicit Dumnezeu, zice Domnul, aşa nu va mai fi locuit nici el, şi nimeni nu se va mai aşeza acolo.
41
Iată, vine un popor de la miazănoapte, şi un neam mare şi nişte împăraţi puternici se ridică de la marginile pământului.
42
Poartă arc şi suliţă, sunt necruţători şi fără milă; glasul le mugeşte ca marea; sunt călare pe cai, ca un om gata de luptă, împotriva ta, fiica Babilonului!
43
Împăratul Babilonului aude vestea, mâinile i se slăbesc şi îl apucă groaza ca durerea pe o femeie care naşte…
44
Iată, vrăjmaşul se suie ca un leu de pe malurile îngâmfate ale Iordanului împotriva locuinţei tale tari; deodată îi voi izgoni de acolo şi voi pune peste ei pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Şi care căpetenie Îmi va sta împotrivă?”
45
De aceea, ascultaţi hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Babilonului şi planurile pe care le-a făcut El împotriva ţării haldeilor: „Cu adevărat îi vor târî ca pe nişte oi slabe, cu adevărat le vor pustii locuinţa.
46
De strigătul luării Babilonului se cutremură pământul şi se aude un strigăt de durere printre neamuri.”