Municipiul Bistriţa, reşedinţă a judeţului Bistriţa
Năsăud este aşezat în depresiunea Bistriţa, pe
cursul inferior al râului Bistriţa , la
altitudinea de 358 m, având coordonatele 47º10΄
latitudine nordică şi 24°30΄longitudine estică.
În cadrul judeţului, oraşul are o poziţie central - sud – estică situat la o distanţă de 22 km faţă de oraşul Năsăud, 38 km de oraşul Beclean şi 48 km de staţiunea balneoclimaterică Sîngeorz - Băi,125 km de municipiul Cluj Napoca si 100 km fata de municipiul Targu Mures.
Bistrita este atestata documentar prima oara ca oras in anul 1264 si isi datoreaza intr-o mare masura geneza, evolutia si caracteristicile fizice, colonizarii germane medievale.
Este unul dintre cele mai importante orase din nordul Transilvaniei, resedinta de judet si fosta cetate. Mai mult decat atat, este orasului Imnului National, compozitorului imnului Desteapta-te Romane, Andrei Muresanu, fiind bistritean.
 |
Dezvoltarea puternica in secolele trecute este dovedita de constructii arhitecturale, unele pastrate pana si azi:
- Biserica gotica cu turnul de 75 de metri domina si astazi orasul. Constructia acestei biserici a inceput in 1470, si a durat aproape 100 de ani (pana in 1564) ;
- Fosta biserica a minoritilor din secolul al XIII-lea;
- Complexul comercial Sugalete; - Casa Argintarului ridicata in secolul al XVi-lea ;
- Zidurile vechii cetati a Bistritei si Turnul dogarilor - unul din bastioanele de aparare ale orasului ;
Centrul vechi al orasului aminteste inca prin arhitectura de infloritorea Bistrita din secolele trecute.
Suprafaţa: intravilan: 2560 ha; populatie de 89492 locuitori din care 90 % romani si 6 % maghiari . Localitati compunente : Bistrita, Unirea,Slatinita, Ghinda,Sigmir,Viisoara, Sarata.
Structura confesiunilor religioase: 67138 ortodoxi- 19 biserici; 4172 catolici- 4 biserici; 867 baptisti-4 biserici; 3613 penticostali- 8 biserici; 5204 reformati - 2 biserici si 77 atei; Populatia majoritara romana convetuieste in deplina armonie cu cei peste 5200 cetateni de etnie maghiara.
|
