Plan de citire a Bibliei

Ezechiel 28
Ioan 11:1-37
1
Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
2
„Fiul omului, spune voievodului Tirului: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Pentru că ţi s-a îngâmfat inima şi ai zis: „Eu sunt Dumnezeu şi şed pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu în mijlocul mărilor”, măcar că nu eşti decât om, şi nu eşti Dumnezeu, măcar că îţi dai ifose ca şi când ai fi Dumnezeu.
3
Iată că eşti mai înţelept decât Daniel, nicio taină nu este ascunsă de tine;
4
prin înţelepciunea şi priceperea ta ţi-ai făcut avere şi ţi-ai grămădit aur şi argint în vistieriile tale;
5
prin marea ta înţelepciune şi prin negoţul tău ţi-ai mărit bogăţiile, şi prin bogăţiile tale, inima ţi s-a îngâmfat foarte mult.”
6
De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Pentru că îţi dai ifose ca şi când ai fi Dumnezeu,
7
iată că voi aduce împotriva ta nişte străini, pe cele mai asupritoare dintre popoare, care vor scoate sabia împotriva înţelepciunii tale strălucitoare şi-ţi vor pângări frumuseţea.
8
Te vor arunca în groapă, şi vei muri ca cei ce cad străpunşi de lovituri, în mijlocul mărilor.
9
Vei mai zice tu atunci în faţa ucigaşului tău: „Sunt Dumnezeu”, măcar că eşti om, şi nu Dumnezeu, sub mâna celui ce te va ucide?
10
Vei muri de moartea celor netăiaţi împrejur, de mâna străinilor! Căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.”
11
Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
12
„Fiul omului, fă un cântec de jale asupra împăratului Tirului şi spune-i: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Ajunseseşi la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin de înţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe.
13
Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonix, cu topaz, cu diamant, cu crisolit, cu onix, cu jasp, cu safir, cu rubin, cu smarald şi cu aur; timpanele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut.
14
Erai un heruvim ocrotitor cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare.
15
Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.
16
Prin mărimea negoţului tău te-ai umplut de silnicie şi ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu şi te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.
17
Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta. De aceea te arunc la pământ, te dau privelişte împăraţilor.
18
Prin mulţimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoţului tău ţi-ai spurcat locaşurile sfinte; de aceea scot din mijlocul tău un foc care te mistuie şi te prefac în cenuşă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc.
19
Toţi cei ce te cunosc între popoare rămân uimiţi din pricina ta; eşti nimicit şi nu vei mai fi niciodată!”
20
Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
21
„Fiul omului, întoarce-ţi faţa spre Sidon şi proroceşte împotriva lui!
22
Spune: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată că am necaz pe tine, Sidonule, şi voi fi proslăvit în mijlocul tău; ca să se ştie că Eu sunt Domnul, când Îmi voi împlini judecăţile împotriva lui şi când Îmi voi arăta sfinţenia în mijlocul lui.
23
Voi trimite ciuma în el, voi face să curgă sângele pe uliţele lui, vor cădea morţii în mijlocul lui, ucişi de sabia care va veni din toate părţile să-i lovească, şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul.
24
Atunci el nu va mai fi pentru casa lui Israel un spin care înţeapă, un mărăcine aducător de dureri printre toţi cei ce-l înconjoară şi-l dispreţuiesc. Şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul Dumnezeu.”
25
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Când voi strânge iarăşi casa lui Israel din mijlocul popoarelor la care este risipită, Îmi voi arăta în ea sfinţenia înaintea neamurilor, şi vor locui în ţara lor pe care am dat-o robului Meu Iacov.
26
Vor locui liniştiţi în ea, vor zidi case şi vor sădi vii; da, vor locui liniştiţi în ea, când Îmi voi împlini judecăţile împotriva tuturor celor ce-i înconjoară şi-i dispreţuiesc. Şi vor şti că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor.”
1
Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. –
2
Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. –
3
Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti este bolnav.”
4
Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
5
Şi Isus iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.
6
Deci când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era;
7
şi în urmă a zis ucenicilor: „Haidem să ne întoarcem în Iudeea.”
8
„Învăţătorule”, I-au zis ucenicii, „acum de curând căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, şi Te întorci în Iudeea?”
9
Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia;
10
dar dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentru că n-are lumina în el.”
11
După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar Mă duc să-l trezesc din somn.”
12
Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.”
13
Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn.
14
Atunci Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.
15
Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.”
16
Atunci Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici: „Haidem să mergem şi noi să murim cu El!”
17
Când a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt.
18
Şi, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,
19
mulţi din iudei veniseră la Marta şi Maria, ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor.
20
Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte; iar Maria şedea în casă.
21
Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!
22
Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu Îţi va da Dumnezeu.”
23
Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.”
24
„Ştiu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
25
Isus i-a zis: „Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
26
Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”
27
„Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.”
28
După ce a spus aceste vorbe, s-a dus şi a chemat în taină pe sora sa Maria şi i-a zis: „A venit Învăţătorul şi te cheamă.”
29
Maria, cum a auzit, s-a sculat iute şi s-a dus la El.
30
Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta.
31
Iudeii care erau cu Maria în casă şi o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo.”
32
Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.”
33
Isus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui şi S-a tulburat.
34
Şi a zis: „Unde l-aţi pus?” „Doamne”, I-au răspuns ei, „vino şi vezi.”
35
Isus plângea.
36
Atunci iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!”
37
Şi unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?”
Ezechiel 28
Ioan 11:1-37