"Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte
si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui."
LUCA 2:14 |
|
“Dragostea”
Umbra noptilor tarzii,
Se revarsa spre finit
Urmarind in zarea neagra,
Luna care se revarsa
Peste marea- nvolburata
Iar pe malul marii negre
Sta o tainica mireasa,
Asteptan-d in departare
Dragostea iubirii sale!
Si deodata inspre mare,
Iata ca apare un soare
Soare bland si luminos,
Vesnic Sfant Isus Hristos!
Iar iubitei mirelui
I se naste un gand fidel,
Framantata de durere
Astfel spuse catre El:
O Tu divin al perfectiunii!
Cobori tu astazi peste rau,
Si umple golul meu din suflet!
Si eu te-oi saruta razand...
Si lasa dragostea sa curga,
Pe-al ei vesmant de in ceresc
Caci ai putere si stiinta,
Asupra dragostei de fier!
Caci insusi Biblia imi vorbeste
Ca dragostea nu va pierii,
Ci va ramane pururi vesnic
De acum si pana in veci amin!
BOCA DANIEL
|